Philippa Gregory

Am scris despre:

  1. „Surorile Boleyn”
  2. Mostenirea Boleyn
  3. Regina rosie
  4. Regina alba
  5. Doamna apelor
  6. Copilul zanelor

MI-as dori sa citesc si „Fiica eminentei cenusii”.
Philippa Gregory
De pe siteul editurii Polirom am luat opinii despre cartile Philippei Gregory:

Dragos ZETU, noiembrie 2011, in Dilemateca, nr. 66
In Regina rosie Philippa Gregory creeaza un personaj incomod, viu, autentic, a carui voce narativa este cit se poate de captivanta, chiar daca cititorul are dificultati in a empatiza cu un asa crud protagonist. Scriitoarea britanica aduce in prim-plan imaginea unei femei puternice, necrutatoare, care incearca sa isi construiasca un destin propriu in apasatoarea lume patriarhala a secolului al XV-lea.
 
Elisabeta LASCONI, 5 august 2011, in Ziarul de duminica, nr. 31
Dupa Regina alba, in care imagineaza ispravile unei descendente a zinei Melusina, ca sa-si vada sotul ajuns si ramas pe tronul Angliei, Philippa Gregory a creat in Regina rosie, ca-n oglinda, alta figura feminina la fel de ambitioasa, care isi dedica viata unui tel similar, convinsa ca fiul ei va fi rege. Cele doua eroine sint proiectate in evenimentele din Razboiul celor Doua Roze, care a macinat istoria Angliei, dar autoarea le-a construit in contrast evident: vrajitoarea si pioasa.
Daca Regina alba din neamul York coboara din zina Melusina, Regina rosie din casa de Lancaster are alta descendenta, pur spirituala, din Ioana d’Arc. Cititorul are de ales intre vrajile uneia si piosenia celeilalte, la fel de fluide si lunecoase cind intra in jocul puterii. Scriitoarea care domina fictiunea engleza de inspiratie istorica reuseste sa se intreaca pe sine prin cele doua personaje, rivalizind ca originalitate cu surorile Boleyn.
 
Dan C. MIHAILESCU, 28 septembrie 2011, in „Omul care aduce cartea” pe ProTv
Cartea Philippei Gregory arata cit de adevarat e dictonul „Cherchez la femme”. Istoria fara „femme” n-ar fi fost.
 
Codrin Liviu CUTITARU, 26 noiembrie 2011, in Suplimentul de Cultura, nr. 334
Romanul Regina rosie incearca sa creioneze profilul moral si psihologic al acestui personaj suficient de enigmatic, cu o influenta hotaritoare asupra impunerii, in istorie, a Casei Tudorilor. Intr-un anumit sens, Lady Margaret functioneaza ca arhetip al Elisabetei I (fiica lui Henric al VIII-lea si stranepoata eroinei create de Philippa Gregory), vointa sa politica ajungind dominanta in epoca si prefigurind transformarea Angliei intr-o mare putere europeana.
Interesant imi apare stilul confesiv (puternic introspectiv!) al cartii – redactate la persoana intii, in forma unui jurnal intim. Philippa Gregory a gasit astfel paradigma ideala de patrundere in psihologia eroinei. Toate actiunile Reginei rosii sint filtrate de constiinta, istoria capatind, prin urmare, o dimensiune psihologica si mentalitara – singura ce poate trezi interesul cititorului din alt veac. Lady Margaret nu este, asadar, doar o figura istorica, imuabila si intangibila, ci un personaj complex si viu, prin contradictiile lui.
In concluzie, Regina rosie si noua serie a „razboiului verilor” completeaza un puzzle istoric, in care Gregory pusese deja, cu migala, piesele de frontispiciu. Tema centrala a acestei amanuntite tesaturi nu este neaparat tabloul de grup al dinastiei Tudorilor, cit istoria impresurata de efervescenta fictiunii.

Un gând despre &8222;Philippa Gregory&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s