„Valea minunilor” – Amy Tan

„….e normal sa ne simtim singuri, asta pentru ca inimile noastre sunt diferite de ale celorlalti si nu stim in ce fel. Cand suntem indragostiti, ca prin farmec, inimile noastre diferite se unesc perfect pentru ca nutresc aceeasi dorinta. In cele din urma diferentele revin, dupa care incep necazurile, apoi vindecarea si, intre acestea, multa singuratate si teama. Daca dragostea ramane in ciuda acestor diferente chinuitoare, trebuie protejata, caci este rara. Asta mi-a spus Teddy si asta e ce aveam si noi.” – pag.500

valea-minunilorvalea-minunilor_1Noua aparitie de la Polirom aduce in prim plan o lume fascinanta, populata de personaje puternice, incercate de viata si al caror destin cu greu ar fi putut fi previzibil. In Shanghaiul anilor 1900 facem cunostinta cu Violet Minturn, o fata ale carei origini chinezo-americane nu-i sunt nici ei prea clare. Stie doar ca mama ei, Lucrezia (zisa si Lulu, dar si Lucia) traieste aici de cativa ani buni si este patroana unei case renumite de curtezane din oras.  Mama si fiica ajung sa fie despartite in urma unui plan marsav bine pus la punct, iar micuta si frumoasa Violet va fi pregatita sa devina cutezana virgina euroasiatica. Mi-au dat batai de inima paginile intregi in care Amy Tan descria cu lux de amanunte ce inseamna si ce implina deflorarea virginelor, ce pregatiri si ce detalii stau in spatele scopului final ca barbatul sa devina indragostit si dependent de farmecele curtezanei (*”daca faci toate astea, pntru el sa va opri timpul in loc cand este impreuna cu tine. Se va crede nemuritor si va dori sa se desparta de bunurile lui lumesti pentru tine.” – pag.166), ce presupune Iluzia Fecioarei Nobile sau jocul numit Iluzia Invatatului Nocturn.  Am realizat cat de mult conteaza sa stii sa combini strategia cu frumusetea, istetimea, rabdarea si promptitudinea in a profita de fiecare ocazie ivita. Mai mult decat orice o fata trebuie intotdeauna sa faca ceea ce este necesar. Si asa va proceda si Violet. Dupa primele clipe de uimire si revolta, dupa ce mintea ei se va obisnui cu ideea ca mama ei a preferat sa o paraseasca, ea realizeaza ca nu are de ales si ca mai bine asculta si invata tot ceea ce Dovlecelul Fermecat e dispusa sa-i arate. La 16 ani Violet se pregateste sa devina o curtezana cautata si cunoscuta, isi va imbogati repertoriul, va trebui sa urmareasca si sa invete semnele, se va feri de carpanosi si va pastra mereu aparentele decentei. Pe scurt, isi va folosi creierul cu la fel de multa iscusinta cum te folosesti si de solduri, si de gura. Dar ce te faci cand te indragostesti cu adevarat de unul dintre clientii tai? Cand el doar te place si te iubeste ocazional ca pe atatea altele? Violet va cunoaste dezamagiri si umilinte, va fi pacalita, batuta si violata, va fi partasa unor experiente care o vor maturiza si va incerca sa prinda din urma fericirea, salvarea cea falsa, iluzia creata in minte, iluzia dragostei. Unei femei al carei motto este „Impotrivire cat se poate, supunere deloc.” destinul ii va oferi multe pietre de incercare: pierderea unui copil, un sot care o va minti si o va pacali, un prieten constant care va constientiza destul de tarziu ca o iubeste si ca vrea sa traiasca impreuna dincolo de averi, trecut sau orgolii. Lumea dura a curtezanelor din „Valea minunilor” are accente de telenovela (asta m-a cam deranjat) dar ceea ce salveaza cu adevarat povestea lui Amy Tan este lejeritatea si bucuria cu care scrie, toate amanuntele si rigurozitatea cu care sunt redate si explicate traditiile si obiceiurile din China. Am citit pe nerasuflate cele peste 500 de pagini chiar daca m-au stanjenit anumite pasaje vis-a-vis de deflorare, arta iubirii si ceea ce presupune expresia: plutind impreuna fermecati. (de exemplu).

Parerea Dianei o gasiti aici.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;„Valea minunilor” – Amy Tan&8221;

  1. antoanetac zice:

    Ceva pasaje asemnatoare despre talentele erotice sunt descrise de Amy Tan in „Imparateasa Orhidee” folosite de eroina principala pentru a intra si ramane in gratiile Imparatului, inavatate intr-un bordel, contracost! Cred ca tin de specificul culturii asiatice pe care scriitoarea o transpune fidel. Apoi am ramas uimita cat de naiv si imatur era Imparatul iar ea, care a razbit dincolo de concurenta celor 900 de concubine, cat de realista si puternica in fata situatiilor in care el a cedat… practicile erotice ale femeii doar creau iluzia confortabila pentru Imparat ca el domina, cand de fapt puterea mintii era la partenera sa, ultima Imparateasa cunoscuta sub numele de Orhideea, supravietuitoarea prabusirii unui imperiu condus prost de barbatii dinaintea ei.

    • Roberts zice:

      eu inca n-am citit „Imparateasa Orhidee” (scrisa de Anchee Min, nu de Amy Tan), dar pentru ca ai pomenit-o si ai facut referie la ea, mi-am pus-o pe lista de citit. am constatat ca sunt din ce in ce mai atrasa de tot ceea ce inseamna China, lumea si obiceiurile lor, atat de diferite si chiar de neinteles prin comparatie cu cele ale europenilor. din pacate, exista atatia autori contemporani si clasici ale caror carti nu le cunosc sau doar am auzit de ele, incat realizez si cat de putin timp am:) multumesc frumos pentru cuvintele frumoase, pentru comentariul anterior pe care l-ai facut si sper sa avem o vara frumoasa, inspirata si sa ne bucuram de vremea asta calduroasa! (chiar prea calduroasa)

  2. antoanetac zice:

    Vai, le-am incurcat (what a shame) ! O scuza ar fi ca se refera la aceeasi cultura si istorie care si pe mine ma pasioneaza. Mai demult am citit si din Amy Tan care mi-a placut de la prima carte „Sotia zeului bucatariei”, am continuat cu „Cele o suta de simturi secrete” si „Clubul norocoaselor”. Prima mi-a placut cel mai mult, n-am apucat sa scriu despr ele, Sunt citite inainte de a deschide blogul, poate de accea am facut confuzia. Cand scrii, nu uiti.
    Cu vara nu-i problema, decat sa mai agit si sa transpir, stau cuminte intr-un colt si citesc 🙂 apoi timpul acesta trece rapid, sunt un varf de 3-4 saptamani, sa privim dincolo de ele, cand se va mai racori un pic si temperaturile devin mai suportabile 🙂 Multumesc de urari, stii ca te apreciez si tu ma inspiri!

    • Roberts zice:

      aoleuuuu, am de recuperat la capitolul Amy Tan! asa este, caldura sta va trece si apoi ne vom plange de vant si ploi! confuzii fac si eu, unii scriitori chiar au multe puncte in comun si chiar daca n-au, tot apar in mintea noastra conexiuni care conduc la astfel de situatii. de exemplu, eu m-am grabit la un moment dat si l-am pomenit pe Llosa, cand de fapt era vorba de Marquez. (deh, au ei o poveste in spate…)noroc ca nu s-a sesizat, dar eu stiu ca am gresit si nu neaparat din lipsa de informatii, cat mai ales din pricina de graba, neatentie, dorinta de spune cat mai multe in timp cat ai scurt….oricum, asta e, mergem inainte si sa incercam sa nu pierdem timpul, sa citim si sa fim conectate la bunatate si frumusete!

      • Monica zice:

        O autoarea care a scris extraordinar de frumos despre China este Pearl S. Buck. Romanele sale Casa de lut, Mama, Vânt de Răsărit, Vânt de la Apus sunt deosebite.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s