„Exceptionalii. Povestea succesului” – Malcolm Gladwell

In anul 2005 revista Time l-a inclus pe Malcolm Gladwell printre cele mai influente 100 de persoane din lume. N-am stiut acest lucru cand am inceput „Exceptionalii. Povestea succesului” si nici faptul ca toate cartile lui au ocupat prima pozitie in clasamentul New York Times Book Review. Am aflat acest lucru abia dupa ce am terminat aceasta carte si ma bucur ca cei de la editura Publica au mai tradus si tiparit „The Tipping Point” (2008), „Blink” (2011) si „Ce a vazut cainele” (2012).

  • exceptionalii2013Revenind, „Exceptionalii. Povestea succesului” porneste de la definitia cuvantului exceptional urmand ca in cele 10 capitole sa incerce sa exprime cum au reusit unii oameni sa se inscrie cu succes in aceasta categorie. In fond, ce-i diferentiaza pe exceptionali de restul? Pai, simplu de tot. Ei performeaza. Fie ca e vorba de calculatoare, de drept, de arte, de constructii, ei sunt mult deasupra majoritatii si reusesc sa aduca ceva nou, idei geniale, sa faca bani si sa fie vanati pentru cunostintele lor. Cum reusesc? Asta-i intrebarea la care Malcolm Gladwell incearca sa raspunda. Oamenii nu se ridica din nimic. Preluam material genetic de la parinti si lucruri de la sponsori. Ceea ce contribuie semnificativ la succes este un cumul de factori, o combinatie avantajoasa de IQ ridicat, o oportunitate extraordinara (omul potrivit in momentul potrivit), o mostenire culturala care le permite sa invete si sa munceasca din greu si sa profite de mediul in care traiesc intr-un mod inaccesibil altora.  Conteaza foarte mult unde si cum am crescut, daca familia ne-a incurajat talentele si ne-a modelat caracterul si daca suntem dispusi sa muncim. Sa muncim mult. (* foarte concludent exemplul cu cele 10000 de ore de munca). Succesul nu este ceva intamplator. El este rezervat doar celor ambitiosi, destepti si muncitori care persevereaza si profita de un cumul de circumstante si oportunitati care puteau fi intuite si cu rol hatarator. Efort si recompensa. Scoala si munca sustinut. IQ si educatie corespunzatoare. NU reuseste cel mai destept. In „Exceptionalii” am descoperit ca succesul urmeaza o traiectorie predictibila. Succesul nu este doar suma deciziilor si eforturilor pe care le facem noi insine.  Este, mai degraba, un dar. Exceptionali sunt cei carora li s-au oferit oportunitati si care au avut puterea si prezenta de spirit sa profite de ele. Suntem atat de prinsi de miturile celui mai bun, mai destept si celui care a reusit prin propriile puteri, incat ne imaginam ca exceptionalii cresc din pamant, pe cale naturala. Nimic mai fals. Cititi „Exceptionalii. Povestea succesului” si veti vedea ca nu doar un IQ mai mare e garantia succesului. (apropos, stiti cine este cel mai inteligent om din lume si cu ce ocupa?). Aceasta nu este o carte care ofera retete dar dezvaluie ce au in comun Beatles, Bill Gates si Mozart si de ce asiaticii sunt atat de buni la matematica. Am aflat despre femei si barbati ale caror experiente si comportament se situeaza dincolo de ceea ce este normal si previzibil. Ei sunt cei cunoscuti cu denumirea de „outliers”, un grup restrans pentru care talentul nu face nici doi bani fara cele 10000 de ore de munca. Daca as putea, as introduce aceasta carte in programa scolara. Poate ca ar constitui o forma de indemn la studiu, munca si performanta si pentru copiii nostri. Sunt convinsa ca sunt exceptionali si printre ei, ar fi mare pacat sa se risipeasca….
Anunțuri

5 gânduri despre &8222;„Exceptionalii. Povestea succesului” – Malcolm Gladwell&8221;

  1. antoanetac zice:

    Deci formula ”99% inspirație, 1% transpirație” este un mit! Dacă nu investețti muncă, multă muncă, degeaba … S-a cam pierdut (la noi) convingerea asta, de aceea imi pare foarte buna ideea studierii in scoli a unei astfel de cărți despre un adevăr 100% valabil !

    • Roberts zice:

      corect! din pacate, acum nu se pune accent pe munca, primeaza pilele, cunostintele, pitzipoancele, furtul, marlania….mi-a placut mult ce spun oamenii aia acolo, in carte. ca succesul nu se obtine decat prin munca, ambitie si intuitie…de noroc n-am auzit vorbindu-se, de tatici sus-pusi nici atat, de examene cu bani nici vorba…sper ca se ajunga si la noi la aceeasi mentalitate, a valorii si a bunului simt.

      • Marcel zice:

        Pentru antoanetac: formula clasica pe care o mentionati are procentale asezate invers, asa ca indemnul la ambitie si munca ramane valabil.
        Pentru Roberts: haideti sa intram intai pe drumul cel bun al performantei si mai vedem ce se intampla cu „pilele”,”pitzipoancele” si cu „taticii”… Adevarata problema este, cred, daca avem cu cine sa intram pe acest drum (politicieni, functionari publici, cadre didactice si … parinti).

      • Roberts zice:

        exact asta sopuneam si eu. performanta trebuie sa fie principalul tel in educatie. si aici intervine rolul invatatorilor si al profesorilor, al pedagogilor in general. si acestia sunt oameni cu care noi, parintii si copiii nostri, elevii, avem de-a face. eu vorbesc din proprie experienta. nu cred ca acum se promoveaza performanta si invatatura cu cap, dimpotriva, copiii nostri invata multe chestii fara logica, le intra pe-o ureche si le iese pe alta. cat despre pile, tatici si unchi care-si ajuta odraslele semi-analfabete, inca exista. si inca multi. din pacate, aceasta este realitatea pe care o cunosc eu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s