Vazut, placut (IV)

daglicht1. „Daglicht” (2013) – am vazut acest film la recomandarea unui coleg de serviciu si nu mi-a parut deloc rau. Am fost reticenta la inceput pentru ca nu sunt familiarizata cu productiile celor din tarile nordice iar pelicula e relativ recenta si la noi nu i s-a facut publicitate. Dincolo de aceste aspecte, am fost prinsa in poveste si chiar fermecata de subiect si intriga. O avocata tanara este mama unui baietel dificil, usor agresiv, cu comportament tipic celor care sufera de autism. Problemele se complica cand ea descopera intamplator ca are un frate condamnat pentru uciderea unei tinere si a bebelusului acesteia. Chiar daca exista mici neconcordante, actiunea este bine gandita si se bucura de prestatia unor actori total necunoscuti mie dar talentati si expresivi. Finalul este imprevizibil si emotionant.  Nota IMDb: 7,6

the-frozen-ground2. „The Frozen Ground” (2013) – Daca sunteti slabi de inger, chiar nu trebuie sa va propuneti sa vedeti acest film. John Cusack interpreteaza rolul unui criminal in serie care ademeneste, rapeste, violeaza si omoara tinere femei iar Nicholas Cage este politistul care incearca sa gaseasca suficiente probe cat sa-l incarcereze pe vinovat. Fara Cindy Paulson (interpretata magistral de actrita Vanessa Hudgens), singura fata care a reusit sa scape cu viata dupa ce a fost agresata de Robert Hansen, toata actiunea n-ar fi avut sorti de izbanda. Desi ritmul e putin cam lent pentru un thriller, cred totusi ca merita sa-l vedeti, mai ales ca este bazat pe fapte reale. Nota IMDb: 6,2

3. „Frozen” (2013) – sa nu radeti, dar a fost primul film vazut la cinema 3D. Chiar a fost o experienta! Chiar nu ma asteptam sa-mi placa atat de tare! Am plecat de-acasa destul de sceptica si mai mult obligata de rugamintile fetelor mele. Totul m-a impresionat: muzica, efectele, povestea in sine, dragostea si sacrificiile care vin pur si simplu daca e vorba de dragoste…A fost nevoie sa fiu partasa la aventurile celor doua surori din tinutul Arendelle, a baiatului cu gheata  si a lui Olaf deopotriva, ca sa trezeasca copilul din mine si sa-mi dau seama cat de bine este. Am ras si am plans si nu mi-a parut rau deloc. Dimpotriva. O poveste frumoasa pentru copii dar si pentru adulti. http://www.youtube.com/watch?v=FLzfXQSPBOg

4.adore Adore (2013) – este considerat ca fiind cel ai scandalos film al anului trecut. Cred ca scandalos e cam mult spus dar, in mod sigur, ideea peliculei e cam….periculoasa. Doua femei, prietene din copilarie, ajunse la maturitate, ajung sa flirteze, sa aiba relatii sexuale si chiar sa se indragosteasca de doi baieti tineri si frumosi. Faza cea mai intriganta este ca, de fapt, fiecare din cele 2 femei se iubeste cu fiul adolescent al celeilalte. Lil (Naomi Watts) si Roz (Robin Wright) stiu ca ceea ce fac este total gresit dar timp de 2 ani nu se pot opri sa traiasca aceasta aventura. Conflictul psihologic si moral, prejudecatile si teama de gura lumii nu distrug prietenia celor doua femei. Cum evolueaza sentimentele, ce alegeri fac baietii si cum timpul este aliat sau dusman, va las sa decideti singuri. Mie mi-a placut aceasta ecranizare si tare as vrea sa citesc si „Grandmothers” de Doris Lessing (filmul este inspirat din aceasta nuvela). Nota IMDb: 7,6

dallas-buyers-club5. „Dallas Buyers Club” (2013) – un film care pe mine m-a impresionat, si nu neaparat ca era vorba de bolnavii de Sida si de interesele copaniilor farmaceutice, ci, mai ales, felul cum a jucat frumuselul de Matthew McConaughey. Dintr-un condamnat la moarte, caruia medicul nu i-a dat mai mult de o luna de trait, electricianul devine un barbat hotarat, care vrea sa traiasca si vrea sa ajute si alti bolnavi de sida. In lupta lui cu autoritatile este ajutat de homosexualul Rayon interpretat de Jared Leto si de doctorita Eve Saks (Jennifer Garner). Bazata pe un fapt real, pelicula da de gandit si izbeste prin problemele pe care le abordeaza. Nota IMDb: 8,1

blue-jasmine6.. „Blue Jasmine” – 2013, uite un film care  cred ca este o adevarata provocare pentru masculi. cel de langa mine a cedat dupa juma’ de ora spunand ca-i prea mult pentru el sa urmareasca framantarile unei tipe candva bogate care saraceste subit. Intr-un fel, avea dreptate, iti trebuie oarecare vointa sa termini filmul dar pe mine m-a determinat interpretarea talentatei Cate Blanchett si umorul woody-allen-esc. E drept ca finalul filmului m-a cam dezamagit dar e in aceeasi „linie” cu starile prin care trece protagonista: atacuri de panica, depresie, anxietate, instabilitate emotionala, etc. Am simtit contributia lui Woody Alen ca regizor si sper ca Blanchett sa castige un Oscar in acest an. Il merita cu prisosinta. Nota IMDb: 7,6

Urmeaza parerea mea despre „Her” (2013) pe care l-am vazut in weekend si care mi-a placut. Trebuie doar sa-mi pun putina ordine in cap.

17 gânduri despre &8222;Vazut, placut (IV)&8221;

  1. Povestile Mele zice:

    Mie Woody Allen imi place pentru ca e realist – nu da de multe ori finaluri doar pentru ca asa cere Hollywood-ul, doar pentru ca trebuie.
    Am vazut si Frozen, e o incantare pentru orice varsta!
    „Adore” pare interesant, actritele par alese bine, desi vad ca rating-ul enorm de pe imdb e contrazis de majoritatea site-urilor de specialitate care acorda asemenea cotatii.
    In rest, o sa ma incumet candva la Dallas Buyers Club…

    • Roberts zice:

      Eu am vazut „Adore” din intamplare, plus ca-mi place mult Robin ca femeie si actrita. iar Dallas Buyers Club e dupa o poveste adevarata iar actorul principal e fabulos. de vazut, neaparat:)

  2. Anca zice:

    Dallas Buyers Club și Blue Jasmine m-au impresionat plăcut prin interpretarea rolurilor. Scenariile nu sunt chiar originale însă „modul de punere în operă” își spune aici cuvântul destul de pregnant.
    Her nu mi-a plăcut. Deși ca și în cazul celorlalte două, actorii joacă grozav de bine. Nu mi-a plăcut povestea care mi s-a părut puțin „telenovelizată” și lungită la final. Dar asta-i numai o opinie, nu o recenzie.
    Cât despre filmele nordice, europene, asiatice, orientale, nu se mediatizează aproape deloc la noi fiindcă nu prea au public. Însă după ce apuci să vezi o serie de astfel de filme (bine alese) o să vezi că e tare greu să te întorci la producțiile Hollywood (negeneralizând, bineînțeles, au și ei capodoperele lor).

    • Roberts zice:

      mie-mi place sa ma uit la filme dar nu critic avizat, doar exprim aici ce am vazut si daca mi-au lasat o emotie, ceva….n-am afirmat ca filmele sunt capodopere, doar ca la un moment dat am dat peste ele si au fost cat de cat interesante de-am ajuns sa nu renunt dupa juma’ de ora….”Her” e ciudat, mi-a placu Joachim si ideea, finalul intr-adevar cam lungit si plangacios:) oricum, am scris despre ele la primul impuls, am scris ce mi-a venit fara sa retusez prea mult. „The Hunt” a fost chiar o surpriza placuta!:)

      • Anca zice:

        Aaaaah. Scuze, n-am vrut ca răspunsul meu să pară o critică la cele spuse de tine. Eu am citit ce-ai scris tu și-apoi am început să bat câmpii cu-ale mele. Cele despre care am zis și eu sunt într-adevăr foarte interesante, mai ales prin jocul actoricesc (fiindcă dacă Blue Jasmine nu ar fi fost regizat de Woody și nu ar fi jucat o actriță de calibrul lui Blanchett, nu știu ce ieșea).
        The Hunt este extraordinar!!! Ce-i drept sunt abia la început cu filmele nordice și eu. Cu același actor de l-a jucat pe Lucas este și A Royal Affair (En kongelig affære), fantastic de bun de asemenea (dacă te interesează).

      • Roberts zice:

        multumesc! sunt usor sensibila de cand o domnisoara mi-a trimis un mail „dragut” in care ma facea cu ou si cu otet afirmand ca citesc carti de duzina si ca cine sunt eu sa vorbesc despre filme? ca sunt ignoranta si patimasa! asa ca fara sa vreau am ramas usor zburlita:) imi cer scuze daca am parut sensibila , chiar nu era cazul. ma bucur ca te-am auzit si fa-ti timp te rog pentru „Adore”, te va deconecta. pacat ca nu mai tii blogul,eu iti urmaream activitatea cu interes!

      • Anca zice:

        Nu e dreptul cuiva să comenteze gusturile cuiva în materie de cărți sau filme. Că tot ai amintit de blog, chiar scrisesem la un moment dat că, indiferent ce fel de cărți ar citi cineva (că-s chick-lit sau altele), important e că citește.
        Adore este la mine-n watchlist (care are aproape 600 filme), să văd când mă apuc și de el.🙂

  3. Povestile Mele zice:

    lista mea de asteptare a filmelor e probabil la fel de lunga… nu am stat sa numar, insa are multe pagini „mazgalite” de mana.
    … si fiecare citeste/urmareste ce il face pe el sa se simta bine, la un moment dat. Sa il vad eu p-ala care citeste si se uita numai la capodopere si are mereu o stare de bine dupa…
    Uitasem sa precizez: in caz ca te intereseaza subiecul autism – cum vad ca apare in Daglicht, chiar daca nu e subiecul principal -, iti recomand un film indian (dar nu te lua dupa asta), My Name is Khan, dar si serialul Parenthood, care dezvolta o intreaga poveste pe aceasta tema; si nu numai.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s