„Doamna apelor” – Philippa Gregory

Inca o carte de-a Philippei Gregory pe care-am citit-o cu mare placere si care m-a relaxat. Actiunea decurge lin iar evenimentele istorice sunt redate cu o tehnica stilistica impecabila. In centrul actiunii este Doamna Apelor, nimeni alta decat Jacquetta de Luxemburg, urmasa a Melusinei – zeita raurilor in mitologia vest-europeana. Viata ei este marcata de darul cu care este inzestrata din nastere: are puteri vizionare si este dotata cu o inteligenta peste medie care-o va salva de-a lungul anilor si-i va asigura un trai imbelsugat si fericit. Jacquetta devine constienta de la o varsta frageda de un adevar dureros care-i va marca existenta: ea traieste intr-o lume a barbatilor si nimic (frumusete, istetime, rang, avere, curaj) n-o va face sa devina egala cu ei.doamna_apelor_polirom
Prima intalnire cu Ioana D’Arc la Castelul Beaurevoir in anul 1430 ii deschide ochii si mintea si devine reperul esential al filozofiei de viata. Moartea tragica a Ioanei si mostenirea spirituala lasata de lady Jehanne (supranumita si La Demoiselle de Luxemburg), stramatusa Jacquettei, sunt cele doua evenimente majore care-i marcheaza existenta. Jacquetta realizeaza cat de putin poate o femeie sa-si expuna ideile, sa-si dezvolte abilitatile si sa si le foloseasca intr-o lume a barbatilor in care cunoasterea era interpretata ca vrajitorie/ignoranta si pedepsita cu moartea pe rug. Harul ei de a simti viitorul, de a interpreta cartile tarot, de a prepara lotiuni sau ceaiuri, de a avea notiuni de astrologie – iata atuuri pe care Jacquetta nu le face publice. Erau timpuri tulburi, in care luptele dintre Casa de Lancaster si cea de York erau la ordinea zilei, iar Biserica avea puteri aproape nelimitate. Jacquetta stie sa supravietuiasca si vrea sa fie iubita ca femeie, nu ca fecioara neprihanita, asa cum o face primul ei sot, ducele de Bedford. Acesta era cautator al pietrei filosofale, finanteaza alchimisti si carturari pentru a descoperi cum  sa fabrice aur, iar Jacquetta cu harul ei este doar un pion in acesta schema. Moartea acestuia o lasa bogata si convinsa ca nu va trece a doua oara printr-o casnicie planificata de cei de rang superior. Ea vrea dragoste si-si va asuma alegerea. Se va casatori in secret cu Richard Woodville, un barbat de rang inferior, dar alaturi de care va fi fericita si va avea multi copii. Pentru aceasta, va trebui sa plateasca o amenda considerabila si va suporta dezaprobarea Curtii. Jacquetta exceleaza in a fi loiala patriei si controversatei regine, Margareta de Anjou:
-Nu poti refuza?
Clatin din cap.
-E regina mea si mi-e prietena. Daca n-as merge din simtul datoriei, as merge din dragoste petru ea.
” – pag. 422.

Poate ca anumite actiuni de-ale ei sunt exagerate dar ea este o doar o femeie aflata in slujba familiei regale si constanta principiilor ei de viata. Jacquetta a fost o femeie buna si desteapta care nu a fost manata de putere si avere ci, mai degraba, o supravietuitoare in niste vremuri tulburi si care si-a gasit propriul drum. Jacquetta este nimeni alta decat mama Elizabethei, devenita ulterior Regina alba si mama regelui Angliei. Chiar a meritat efortul, Jacquetta a avut o viata implinita iar roata norocului a lucrat pentru ea. Insasi Philippa Gregory afirma ca: „In cea mai mare parte a vietii sale, Jacquetta s-a aflat chiar in mijlocul evenimentelor insemnate.
De multe ori a jucat un rol in ele. Pentru mine e un mister de ce nu a fost studiata, insa apartine numeroasei populatii a femeilor ale caror vieti au fost ignorate de istorici in favoarea vietii barbatilor insemnati. Ma astept sa se ocupe mai multi istorici de secolul al XV-lea si sper ca se vor face mai multe cercetari in privinta femeilor acestui veac, inclusiv asupra Jacquettei.”

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;„Doamna apelor” – Philippa Gregory&8221;

  1. simsim zice:

    am cateva carti de-ale phillipei pe tableta dar inca nu am apucat sa citesc nimic de ea…sunt curioasa pentru ca am citit multe recenzii favorabile..dar recunosc ca ma sperie un pic ideea de roman de minim 500 de pagini, cu baze in istorie, citit in engleză…incurajează-mă te rog:)

    • Roberts zice:

      mie imi place foarte mult cum scrie Philippa Gregory. stiu ca nu respecta in totalitate adevarul istoric dar nu ma deranjeaza foarte tare. e adevarat ca multe din cartile ei au peste 500 de pagini dar se citesc usor. am inceput cu „Surorile Boleyn” si de-atunci sunt fana impatimita a ai. eu, una, ti-o recomand din suflet!

  2. Andreea Toma zice:

    Atat de multe am auzit numai de bine despre cartile acestei autoare si uite ca pana acum nici macar una nu mi-am luat. Poate si din lipsa de bani, as acum se intampla si in alte cazuri, dar chiar ar fi cazul s aincerc si eu macar una. Mai ales ca imi plac romanele istorice care nu sunt chiar atat de istorice in sens tehnic, ci sunt axate mai mult pe personaje, trairile lor si intamplarile din viata lor. Pe care mi-ai recomanda-o mai mult si mai mult dintre cele citite de tine?

    • Roberts zice:

      intr-adevar, cartile Philippei Gregory nu sunt prea ieftine la noi. mie imi plac dar fac sacrificii ptr. a mi le achizitiona (renunt la altele, gen cosmetice, haine, reviste). daca te tenteaza, eu cred c-ar putea incepe cu „Surorile Boleyn” si apoi cu „Mostenirea surorilor Boleyn”, ca sa-ti faci o idee si ca le iei si-n ordine cronologica. multumesc de vizita si te mai astept!:)

  3. Sorin-Lucian Berbecar zice:

    Am revenit la tine pe blog (am lipsit la comentarii, dar articolele ți le-am citit).
    Cum procrastinarea e în floare la mine la job m-am gândit să citesc bloguri și am ajuns la tine.

    Ai vorbit atât de des și de frumos despre cărțile acestei autoare încât nu știu dacă mai rezist. Sper să îmi iau cât de curând „Surorile Boleyn” așa cum ai recomandat mai sus. Poate chiar la salariul următor, că nu mai îi mult până în 10 :))

    Mult spor la citit și scris!

    • Roberts zice:

      chiar as vrea sa citesti ceva de Philippa Gregory. Am vazut ca ai o lectura diversficata, asa ca in mod cert poti incadra si aprecia cartile Philippei Gregory. Mie imi plac dar depinde de gusturi. Nu mai e multpana pe 10, doar Pastele la orizont!:) iti doresc Sarbatori fericite, mult soare si lecturi frumoase!!!!

    • Roberts zice:

      ce conteaza ce spun altii? si-n materie de beletristica, gusturile nu se discuta/disputa. pentru mine, Philippa Gregory scrie foarte captivant si am de gand sa-i citesc toate cartile:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s