„Barbatul de 100 de ani care a sarit pe fereastra si a disparut” – Jonas Jonasson

„Lucrurile sunt cum sunt și vor fi cum vor fi.”

100aniDaca aveti simtul umorului, daca vreti sa va relaxati si sa fiti partas la aventurile incredibile prin care trece Allan, o astfel de carte va recomand. Amestecul savuros dintre naivitate si instinctul de supravietuire il ghideaza pe Allan si-l ajuta sa scape nevatamat din multe incercari altmiteri destul de dificile. Fara prea multa educatie (doar trei ani de scoala), dar cu destule cunostinte in arta explozibililor (capatate in urma unor incercari practice soldate chiar cu moartea unui vecin ranchiunos), Allan pleaca din tinutul natal si ajunge sa fie partas la marile evenimente ale secolului XX.  In periplul lui ajunge sa-l cunoasca pe presedintele american Truman, pe Franco, pe  Stalin, sa fie cautat de Siguranta Statului din Iran si condamnat la 30 de ani inchisoare cu ispasire in lagarul din Vladivostok. Acolo il  va cunoaste pe Herbert, fratele mai putin istet al renumitului Albert Einstein, cu care va evada dupa 5 ani si 3 saptamani de detentie si vor ajunge in Coreea de Nord. Insusi Mao Tse Tung le va face rost de pasapoarte britanice si le va inlesni sederea placuta in Indonezia. Viata lui e presarata cu tot felul de aventuri greu de imaginat prin care Allan reuseste sa treaca aparent fara prea mari eforturi. Acest individ incult reuseste sa fie in preajma marilor personalitati ale lumii si sa influenteze decizii istorice majore. Trecerea timpului nu sterge nimic din spiritul acestui nastrusnic personaj. Cu o zi inainte de aniversarea varstei de 100 de ani, Allan pleaca de la sanatoriul unde era internat si intra din nou in belele. Din pura intamplare, ia o valiza cu 50 de milioane de dolari de la un membru al gruparii Never Again (bani obtinuti din vanzarea de droguri), se intovaraseste un un fost hot de duzina, cu un vanzator ambulat de hot-dog , cu o femeie sexy roscata si cu elefantul ei Sonya, cu cainele Buster si cu seful unei minore grupari de gangsteri. Banuit de triplu asasinat si urmarit de politia suedeza, Allan va reusi sa scape teafar si nevinovat de bratul lung al legii, desi erau destule suspiciuni vis-a-vis de conduita lui. Allan nu este eroul tipic inteligent si educat ci, dimpotriva, el e un amestec straniu dintre Forrest Gump  si James Bond. Belele vin una dupa alta, moartea ii da tarcoale, trebuie efort fizic sa poti traversa Himalaya, sa infrunti avalanse, talhari, comunisti, sa suporti perioade lungi de foame si ger cumplit. Dincolo de replicile haioase si de hohotele de ras, n-am putut sa nu ma rusinez cand am realizat cat de dureroase si de ridicole par acum anumite episoade care au definit umanitatea: KGB-ul, dictatorii, fanatismul religios, bomba atomica, comunismul dar si lupta anti-comunism. Am citit aceasta carte – fabula cu mare placere, am admirat talentul acestui scriitor de a construi o intriga complicat-stralucita, mi-am pus intrebari, am reflectat si inca sper ca istoria sa nu se mai scrie printre randuri de snaps. Never again.

6 gânduri despre &8222;„Barbatul de 100 de ani care a sarit pe fereastra si a disparut” – Jonas Jonasson&8221;

  1. bibliodevafiliala3 zice:

    Pare extrem de interesant, amuzant şi relaxant de citit. Chiar mi-ar face plăcere să citesc şi aşa ceva printre picăţele să schimb puţin ritmul şi genul. Totuşi se pare că încă nu am suficient timp. O să aştept s-o avem şi în bibliotecă, în felul ăsta va ajunge sigur la mine🙂 Mulţumesc de recenzie, o trec pe listă🙂

    • Roberts zice:

      e o carte aparent usurica dar plina de invataminte. mi-a placut acest suedez, este original si spiritual! cred ca ti-ar place si te-ar relaxa:) multumesc de vizita si o primavara frumoasa iti doresc!:)

      • bibliodevafiliala3 zice:

        Mi-ar place să pot să te vizitez mai des. Întotdeauna mi-a plăcut cum scrii şi cărţile despre care scrii. Am avut şi încă mai am probleme cu ochii şi trebuie să-i menajez cât pot. Pe de altă parte am fost şi sunt ocupată cu cărţile şi clubul de lectură. A ieşit bine, mi-a plăcut prima discuţie. Sper să fie bine în continuare. Acum citesc Pendulul lui Foucault de Umberto Eco şi a început să mă prindă lectura. Dar simt, mai ales seara, că aş citi ceva mai uşor, relaxant şi care să nu necesite atâta concentrare. De asta voi căuta ori cartea despre care ai scris, ori una asemănătoare, să contrabalansez densitatea lecturii mele de zi🙂 O primăvară frumoasă şi numai bine.

      • Roberts zice:

        imi pare rau sa aud de problemele tale cu ochii. cu riscul ca par sacaitoare, te rog sa ai grija de ochii tai (la mine in familie sunt mari probleme la acest capitol, deci stiu ce vorbesc). nu precupeti nici un banutz, nici un efort in ceea ce priveste sanatatea ta si a celor dragi. in alta ordine de idei, am citit „Pendulul….”, dar nu pot scrie din amintiri. astept ca la club sa discutati despre o carte si sa ma incadrez in intervalul de timp necesar. multa sanatate si lecturi inspirate!:)

  2. Carolyn B. Espinoza zice:

    Problema egalitatii intre sexe a devenit un subiect oarecum desuet, care a ajuns sa faca parte din categoria temelor de discutii de genul „Coruptia saboteaza economiile statelor sub-dezvoltate”, „S.U.A. guverneaza intreaga lumea” sau „Banii nu aduc fericirea”… si exemplele pot continua. Fiind dezbatuta atat de des in secolul trecut, in zilele noastre a ajuns sa fie doar o chestiune de principiu, despre care oamenii tind sa isi expuna propriile lor parereri bazate pe bunul simt, in conversatii particulare sau in dezbateri sociale. Cam acelasi lucru voi face si eu in cele ce urmeaza.Pentru inceput, mi se pare de bun simt a evidentia diferentele ce separa barbatii de femei. Este mai mult decat evident faptul ca, in mod natural, femeile si barbatii au fost inzestrati cu caracteristici diferite. Mai mult, oamenii, in general, sunt inzestrati cu atribute diferite, de aceea se spune ca fiecare este unic in felul sau. Pana acum, numai sofisme, dar ce trebuie sa punctez este faptul ca inegalitatile care ne diferentiaza pe noi femeile de barbati nu trebuie sub nici o forma sa ne diferentieze la nivel social, nu trebuie sa devina motive de discriminare. Este firesc ca o femeie sa nu fie dorita in mod special ca si tamplar, de exemplu, intrucat se presupune ca are mai putina forta decat un barbat. Insa daca ea dovedeste nu numai contrariul, dar mai mult, dovedeste si ca este talentata pentru aceasta meserie, nu vad nici un motiv pentru ca respectiva sa nu aiba sansa de a incerca meseria de tamplar. La astfel de diferentieri bazate pe natura sexului ma refer cand spun ca ele nu trebuie sa conditioneze sansa in viata a unei fiinte umane.In acelasi sens, chiar daca invatamantul a progresat enorm si astfel femeile au avut acces la specializari in diverse domenii, este statistic dovedit faptul ca ele sunt totusi minoritare in ceea ce priveste excelenta intr-unul dintre domeniile in care activeaza.

    • Roberts zice:

      sunt de acord cu tine:) desi se face atata tapaj vis-a-vis de egalitatea dintre sexe, personal cred ca societatea nu acorda sanse egale (apropos de meseria de tamplar despre care spuneai). totusi, fara suparare, nu vad legatura cu cartea despre care era vorba…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s