„Sotia tigrului” – Tea Obreht

Am vrut mult sa citesc aceasta carte. Am prostul obicei sa ma las influentata de altii, sa tin cont de recomandarile specialistilor, si aici fac referire la ceea ce spunea Colum McCann despre aceasta autoare: „Tea Obreht este cea mai senzationala descoperire literara din ultimii ani.” Din pacate, toate asteptarile mele au fost inselate. Nu neg un anume farmec si mister care m-au facut sa nu renunt la acesta lectura. Practic, am considerat ca am de-a face cu mai multe povesti, povestiri care intr-un fel sau altul se leaga intre ele. Marea mea dezamagire vine din faptul ca la finalul celor peste 300 de pagini nu am inteles exact ce s-a intamplat, cred ca am ratat mesajul per total sau pe-aproape. Este unul din putinele cazuri cand doza de magie-fantezie este prea mare si incurca firul narativ al povestii.

sotia_tigrului_rao Totul parea foarte simplu la inceput. Natalia, o tanara doctorita, ajunge cu prietena ei din copilarie, Zora, intr-o misiune umanitara la un orfelinat undeva prin zona Balcanilor. Telefonul de la bunica ei o umple de neliniste si durere cand afla ca venerabilul ei bunic (fost medic si el) a murit, lasand multe intrebari fara raspuns in legatura cu trecutul lui. Si de-aici, totul trece intr-o dimensiune semi-fantastica in care nu mai stiam ce-i real si ce nu. Tot felul de personaje exotice conduc la inchegarea unor intamplari care desi mi s-au parut greu de rumegat si de inteles, m-au atras deoarece erau bine scrise. Omul nemuritor care stia cu precizie cand alti oameni mor, sotia tigrului a carui barbat violent dispare fara o cauza clara, vanatorul Darisa Ursul si sora lui epileptica, Magdalena, sunt doar cateva din caracterele care intretin starea de suspans si ale caror destine alambicate m-au facut sa recitesc pasaje intregi pentru ca simteam ca nu pricep mare lucru si e pacat. Asta nu inseamna ca a fost doar timp pierdut. Cred ca ideea romanului e foarte frumoasa (o nepoata care si-a iubit mult bunicul si vrea sa desluseasca trecutul acestuia), de regula sunt atrasa de fictiune si de oameni dificili, pasionati,  care pot  transforma chestii banale in momente interesante, dar e la fel de adevarat ca acum cred ca prea multa ambitie a transformat „Sotia tigrului” din ceea ce ar fi putut fi un mix savuros de fictiune moderna, creativitate si folclor in ceva tulbure si haotic. Parerea mea.

3 gânduri despre &8222;„Sotia tigrului” – Tea Obreht&8221;

  1. Zina zice:

    Ar fi interesant de stiut după ce criterii i s-a acordat premiul. Poate noi, oamenii obișnuiți, avem alt sistem de referințe decât criticii. Deși literatura se scrie pentru public, nu pentru critici…

    • Roberts zice:

      ce-mi place cum gandesti! aceeasi intrebare mi-am pus-o si eu…..chiar n-am inteles ce-i asa de special in aceasta carte, de ce au premiat-o si au laudat-o…poate n-am inteles-o eu, abia astept sa vad ce gandesc alti cititori (nu critici, m-am lamurit:))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s