„Declinul” – M.J. Hyland

Declinul
AUTOR: M.J. Hyland
COLECTIE:Biblioteca Polirom
PRET:  9.99 RON (Pret Promotional)
DOMENIU: Literatura engleza , Literatura universala
ANUL APARITIEI: 2007
NUMAR PAGINI: 440
FORMAT: 106×180
Parerile lor:

  • Literatura in stare pura” – J.M. Coetzee
  • M.J. Hyland ne ofera o poveste captivanta, cu personaje bine construite si rasturnari de situatie neasteptate.” – Kirkus Reviews
  • Declinul este o marturie cutremuratoare a modului in care lumea adultilor este filtrata prin lentila deformatoare a unui adolescent, un personaj unic si memorabil pentru care fiecare schimbare a rutinei zilnice devine un adevarat test de supravietuire” – Publishers Weekly

Parerea mea:

Mi-e greu sa afirm ca mi-a placut. N-am renuntat din principiu, m-am cam inversunat s-o termin si eram nitel curioasa. Vroiam sa vad in ce masura personajul principal, John, un baiat de aproape 12 ani, chiar are talentul special cu care crede ca este inzestrat si daca actiunile lui influentate de mediul familial il schimba. Povestita doar din prisma lui de vedere, cartea te prinde in mreje chiar daca intriga e plictisitoare iar sentimente inaltatoare nu provoaca. Limbajul e facil, personajele sunt ciudate, trairile neterminate. John crede ca stie, simte cand cineva minte:Mi se face rau, imi ard gatul si urechile si observ cele mai mici amanunte.” Sensibil si precoce pentru varsta lui, observa cu mare atentie ce fac parintii lui si-si noteaza anagramat traile intr-un jurnal personal. Familia nu e disfunctionala, asa cum gandeam eu la inceput, parintii nu sunt perfecti dar il iubesc, il ingrijesc dar nu intuiesc comportamentul lui John. Doar mama lui simte ca ceva il framanta si vrea sa-l trimita la medic, crezand ca ceva de natura fizica (aparitia prematura a adolescentei) ar explica nevoia de singuratate a baiatului si reactiile excesive in anumite imprejurari. Tatal, desi inteligent peste medie, nu-si intelege baiatul si ajung amandoi in situatii jenante sau conflictuale urmate de momente de inexplicabila bucurie in doi.
John este cel deosebit: convins de talentul lui, vrea sa intre in Cartea recordurilor. Se informeaza cu asiduitate, isi exerseaza abilitatea pe cunostinte si prieteni de scoala, trimite scrisori la editori pentru a-i convinge de posibilitatile sale. Dorinta de celebritate ii da senzatia ca este un fin cunoscator al conditiei umane: Acum sunt un mincinos mai bun. Se pare ca voi deveni atat un detector de minciuni perfect, cat si un mincinos abil. – pag.317
In final, John, aflat la granita dintre copilarie si adolescenta va afla cu stupoare ca viata nu-i in alb si negru, ca el nu detine cheia cunoasterii iar adevarul, desi important, produce confuzie si durere daca nu e dezvaluit cu pudoare.

6 gânduri despre &8222;„Declinul” – M.J. Hyland&8221;

  1. Hapi zice:

    Daca tie nu ti-a placut (cred ca esti destul de toleranta cu cartile si incerci sa intelegi fiecare substrat) , mie nici atat nu mi-ar placea

    • Roberts zice:

      eu chiar m-am straduit sa-mi placa ….din pacate mi s-au parut exagerate parerile de pe coperta spate….am reusit s-o termin pentru ca mi-am propus dar nu as reciti-o:(

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s