„Mostenitoarea taramului pierdut” – Kiran Desai

coperta

AUTOR: Kiran Desai
COLECTIE: BIBLIOTECA POLIROM
DOMENIU: Literatura americana, Literatura universala
ANUL APARITIEI: 2007
NUMAR PAGINI: 472
FORMAT: 130×200

Kiran Desai castiga la numai 35 de ani prestigiosul premiu Man Booker Prize cu cel de-al doilea roman de-al sau „The Inheritance of Loss” tradus la noi ca „Mostenitoarea taramului pierdut”, devenind astfel cea mai tanara castigatoare a acestui premiu. Fac o scurta paranteza: mama ei, scriitoarea Anita Desai, a fost nominalizata de trei ori la Man Booker Prize dar fara a-l obtine vreodata. Ironia sortii este ca romanul „Mostenitoarea taramului pierdut” incepe cu o dedicatie de la fiica pentru mama ei („Mamei mele cu toata dragostea”) si are ca motto poezia „Fanfaronada de liniste” a lui Jorge Luis Borges:

„Vorbesc despre omenie.
Omenia mea inseamna sa simt ca suntem glasurile aceleiasi saracii.
Vorbesc despre patrie.
Patria mea este un acord de chitara, cateva portrete si o spada veche,
Rugaciunea curata a palcului de salcii in asfintit.
….Numele meu este cineva si nimeni.
Trec fara graba, cum trece-un om ce vine de foarte departe si nu mai trage nadejde sa ajunga
.”

Ca si „Zarva in livada de guave” Kiran Desai scrie despre ceea ce stie. India este locul de unde porneste si unde totul se leaga, care te prinde si te surprinde pentru ca autoarea construieste in cartea ei un mozaic complex unde este loc pentru multe valente: saracia coexista cu bogatia, frumusetea cu uratenia, bucuria cu tristetea. Constient sau nu, devii fara sa vrei parte a acestei lumi. Eu, care n-am ajuns prin acele locuri, aveam senzatia ca le cunosc si ca inteleg comportamentul personajelor. Fara doar si poate, autoarea contureaza oameni si caractere. Tot romanul ei e o poveste care leaga oameni atat de diferiti dar atat de umani si deci firesti si  recognoscibili. Mirajul visului american, lupta dintre traditie si progres, dorinta de a reusi in Vest si visul intoarcerii acasa triumfator in Est caracterizeaza universul oriental. Realitatea e infatisata brutal, fara metafore subtile iar consecintele nu sunt placute: indienii nu se ajuta intre ei o data ce ajung pe pamant american, imigrantii sunt concediati pe criterii aleatoare, conditiile de trai sunt departe de ceea ce credeau ca-i asteapta, parintii idealizeaza situatia copiilor lor plecati la munca dar care sunt simpli sclavi in Vest ….Poate ca ar fi fost o carte trista dar nu e, tonul scrierii e bun-optimist, povestile de dragoste sunt suave (Sai  si profesorul ei  isi declara sentimentele de atractie unul pentru altul prin masurarea degetelor, urechilor, a umerilor ca pretext pentru atingeri!)

Fara indoiala, Sai este mostenitoarea taramului pierdut. Orfana, este adusa in casa bunicului matern, judecatorul anglofil, cel care studiase la tinerete in Anglia si care acum razbuna prin ura fata de proprii semeni actele de rasism la care a fost partas in timpul studiilor. Relatia dintre bunic si nepoata nu e una clasica, de la inceput e stabilita verbal prin „…nu ne vom deranja unul pe altul.” Intr-o casa care cunoscuse si vremuri mai bune, dragostea dintre Sai si Guay aduce un suflu proaspat. Dragostea nu e ca-n filme, aici totul merge pe etape, ca-ntr-un ceremonial bine pus la punct. Ei se tatoneaza, schimba priviri, ceilalti sesizeaza starea de tensiune dar nu si-o explica, se descopera treptat dar nu se termina cu au traiti fericiti pana la adanci batranete. Guay adera la o organizatie etnico-nationalista iar iubirea lui pentru Sai pierde in favoarea luptei pentru independenta nepalezilor. Sai accepta greu hotararea iubitului, e mai mult jignita in amorul propriu decat indurerata si nu intelege unde a gresit ea in relatia lor. In acest context ea e o victima dar nu una nervicos-plangacioasa ci demna si linistita:”…Sai a ramas o vreme asa, misterioasa si acoperita de licariri aurii, o imparateasa a unui regat exotic stalucind pe fundalul luxuriant.” – pag.162

Inheritance of Loss Inheritance of Loss Inheritance of Loss

Cartea e construita pe capitole scurte, usor de lecturat unde descrierile sunt la loc de frunte. Uragane, cartiere sarace, batrane ramolite, tati increzatori in succesul fiilor plecati in America, sobolani si imigranti laolalta gasesc pretexte pentru a alatura intr-o lume care nu le ofera sanse mari de trimf. Kiran Desai nu se foloseste de clisee previzibile: dragostea nu invinge totul (Sai-Guay), tinerii imigranti nu ajung oameni de afaceri de succes ci muncesc de la un fast-food la altul, parintii lor nu ajung sa-si traiasca batranetea alaturii de progenituri pe pamant american, saracii nu se ajuta intre ei ci concureaza pentru locuri de munca prost platite sau pentru locuinte insalubre, etc. Aceasta este India si atat pot mostenitorii ei, dar si pentru infrangere, pentru pierdere si esec iti trebuie eleganta si demnitate.

„El incerca sa se mentina pe partea cuvenita a puterii. Incerca sa fie loial atator lucruri, incat nici el insusi nu mai stia care dintre multele fatete ale sinelui sau era cea autentica, daca mai era vreuna.” – pag.222

„Omul n-ar trebui sa renunte la religia lui, la principiile parintilor sai si ale parintilor parintilor sai. Indiferent ce i se intampla.
Trebuie sa traiesti dupa o norma oarecare. Trebuie sa-ti gasesti o masura a demnitatii proprii.[…] Cei care erau in stare sa vada diferenta dintre o vaca sfanta si o vaca nesfanta castigau.
Cei care nu erau in stare s-o faca pierdeau.” – pag.205

15 gânduri despre &8222;„Mostenitoarea taramului pierdut” – Kiran Desai&8221;

  1. Maria zice:

    iubesc genul acesta de carti care, pe langa subiectul in sine, descriu situatia sociala dintr-un loc…mai ales romanele care, dupa cum ai spus tu, iti lasa iluzia ca ai fost in locul descris🙂

    • roberts zice:

      inseamna ca trebuie s-o citesti:) mie personal mi-a placut mai mult „Zarva in livada de guave” dar e doar chestie de gusturi, „Mostenitoarea….” se bucura de mai multa faima si popularitate, inclusiv de la critica:)

  2. Hapi zice:

    „Omul n-ar trebui sa renunte la religia lui, la principiile parintilor sai si ale parintilor parintilor sai. Indiferent ce i se intampla.”
    Am sa comentez acest citat pentru ca mi se pare interesant
    La o prima citire sunt deacord dar lucrurile nu sunt albe sau negre
    Nu trebuie sa renunti la religia in care te-ai nascut atata timp cat asta te face un om mai bun si iti implineste setea spirituala. Degeaba te-ai nascut ortodox daca nu crezi deloc in dogmele bisericesti si in ceea ce propovaduiesc cartile sfinte. Mai bine un musulman bun decat un crestin patetic
    Sau evreu sau budist, nu conteaza
    Principiile parintilor nu sunt intotdeauna asemanatoare cu cele ale copilului adult. Si atunci apare o lupta interioara daca „puiul” incearca sa le pastreze ca sa ii multumeasca pe ei

    • roberts zice:

      inteleg ce vrei sa spui si chiar asa gandesc si eu:) suntem unici, gandim si la un moment dat e posibil sa nu impartasim aceleasi valori ca parintii nostri. si nu e nici o tragedie in chestia asta.
      am pus citatul la sfarsit pentru ca romanul de fata e cladit pe acest fapt dar paralel si in completa contradictie: pe de o parte, baiatul care pleaca sa munceasca in Vest dar nu se poate adapta din cauza credintei/educatiei lui, iar de cealalta parte judecatorul cu studii in Anglia care se-ntoarce acasa dar e fidel dogmelor europene si -si va ura conditia de oriental.
      ma bucur ca ai sesizat citatul si ca l-ai comentat:) de asta l-am si pus!

  3. bibliodevafiliala3 zice:

    Recenzia ta frumoasa m-a dus involuntar cu gândul la „Vin ploile” a lui Louis Bromfield şi la Maitreyi a lui Mircea Eliade. India privită prin aceste două cărţi mi-a fost, cumva, dezvăluită. Probabil ar trebui să citesc această carte ca să am al treilea punct pentru o viziune mai complexă. Cu atât mai mult cu cât celelalte două prezentau India în veacul trecut.

    • roberts zice:

      ai dreptate, uitasem de „Vin ploile”:) mie imi place cum scrie Kiran Desai despre India. dar, personal, m-a fermecat mai mult „Zarva in livada de guave” decat „Mostenitoarea…..”:)

  4. antoanetac zice:

    „Mostenitoarea …” mi-a dat alt tip de sentiment decat „Zarva in gradina de guave” care are un univers mai idilic, dar mai inchis, in sensul ca se inscrie numai in lumea Indiei, cu farmecul ei incontestabil venit din spiritul oamenilor, traditiilor, locurilor. Farmec care nu dispare in cealalta carte care abunda in naturaletea descrierii tinuturilor muntoase de la granita nepaleza, insa aduce un plus de iluzii spulberate. oamenii au vise, dar visele lor se intalnesc cu o realitate cruda. ai surprins foarte bine caracterul scrierii, esenta lucrurilor, si confirm ca asa este, desi nu am citit inca toata cartea. mi-a mers la inima frumaosa recenzie! cu adevarat, citind aceasta tanara scriitoare ajungem sa completam tuse noi, proaspete, in tabloul Indiei de ieri, de azi, de oricand…

    • Roberts zice:

      imi place Kiran Desai cum scrie si admit ca sunt fascinata de India. de aici provine si curiozitatea de a citi si a intelege tot ce tine de acele locuri. personal, mi-a venit mai usor sa parcurg „Zarva in livada de guave”, e mai fluida si mai amuzanta. recunosc ca „Mostenitoarea….” e mai subtila, mai profunda si mai apropiata de viata reala, de dezamagiri, saracie si dorinta de a emigra si trai mai bine in tara tuturor posibilitatilor. cumva, ne regasim si noi, romanii de azi in falsele valori descrise in acesta carte; umanitatea parcurge invariabil aceeasi pasi pe aceleasi batatorite carari ale desertaciunii si ipocriziei….

  5. Gabriel zice:

    Spune-mi, te rog, cartea de fata este scrisa tot in stilul caterincos al primei sale carti, Zarva in livada de guave? Parca mi-a placut aceasta scriitoare, dar stilul ei sugubat nu a fost pe placul meu in totalitate.

    • Roberts zice:

      nts, de data asta e mult mai serioasa:) recunosc ca asta mi-a placut mai mult decat Zarva in livada de guave, desi am citit si pareri contra. chestie de gusturi:D

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s