„Surorile Boleyn” de Philippa Gregory

Azi tocmai am terminat cartea „Surorile Boleyn” scrisa de Philippa Gregory. Cartea a aparut la editura Polirom in 2008 si are 654 pagini. Mie personal mi-a placut foarte mult, desi nu ma dau in vant dupa romane cu tenta istorica. De fapt, tocmai partea cu istoria nu ma intereseaza prea tare.Am citit recenzii, documentate dealtfel, care afirmau ca exista multe inexactitati in cartile Philippei Gregory. Nu am cum sa confirm/infirm acest lucru dar pot doar sa remarc ca la finalul romanului (nota autoarei) apare o lista substantiala despre povestea lui Mary Boleyn si repere din acea perioada. Consider ca farmecul cartii nu consta in relatarea cu exactitatea evenimentelor istorice, ci in intriga complexa, in relatiile complicate de la curtea regelui Henric al VIII – lea si, nu in ultimul rand, in felul de a povesti care ne tine cu sufletul la gura. Asa cum arata si titlul romanului, totul de invarte in jurul surorilor Boleyn:

  1. Mary – buna, blanda, dezinteresata, fertila – amanta a regelui Henric, mama a doi copii facuti cu el dar care apoi e data de-o parte tocmai de sora ei mai mare, Anne. Aceasta Mary mie mi s-a parut un personaj destept: stie cand pierde, isi stie locul mereu si nu renunta la o dragoste normala si fireasca pe care-o va gasi alaturi de William Stafford, un „nimeni” cu care va trai fericita si cu care isi va creste copiii….
  2. Anne – sora frumoasa, spirituala dar prea ambitioasa si rea, condusa de interes si nevoia de a arta ca poate, dar care, dupa ce devine
    regina a Angliei, va sfarsi decapitata tocmai din ordinul sotului ei, capriciosul si rasfatatul rege Henric al VIII-lea.

Alaturi de ele, actiunea se concentreaza pe dointa familiei Haword/Boleyn de a castiga influenta, bogatii si de a baga in patul regelui Henric o fata din neamul lor care sa-i daruiasca acestuia un fiu legitim. Mi-a placut regina Caterina care e descrisa ca fiind o femeie puternica, desteapta, luptatoare, printesa de la nastere pana la moarte. Uimitoare mi s-a parut faptul ca Mary Boleyn a iubit-o si a admirat-o mereu pe regina Caterina in ciuda faptului ca tocmai unchiul si parintii ei incercau din rasputeri s-o inlature de la tron pe regina. Asta n-o impiedica insa pe Mary s-o tradeze pe regina Caterina de cate ori poate!
Voi reda mai jos cateva fragmente din carte in legatura cu modul cum privea Mary (povestitoarea) viata de la curtea regelui Henric si  dragostea/rivalitatea ce-o lega de sora ei, Anne Boleyn:
„…..Erau anii indelungati de rivalitate si apoi unitatea fortata si,mereu, dedesubtul iubirii reciproce pe care ne-o purtam, sentimentul ca una dintre noi trebuia s-o intreaca pe cealalta. Cum puteam sa-i transmit un singur cuvant care sa confirme toate acestea si totodata sa-i spuna ca o iubeam, ca ma bucuram pentru ca ii fusesem sora, cu toate ca stiam ca din cauza ei ajunsese unde ajunsese si il adusese si pe George in aceeasi situatie? Ca, desi, n-aveam s-o iert niciodata pentru ceea ce ne facuse tuturor, intelegeam in acelasi timp, complet si pe deplin?
– Ce sa-i spun?
Catherine astepta s-o las sa plece.
– Spune-i ca ma gandesc la ea, am zis simplu. Tot timpul. In fiecare zi. La fel ca-ntotdeauna.”
” Treaba asta cu fiul ma macina grozav. Traiesc fiecare zi cu groaza ca voi muri inainte sa am un fiu pe care sa-l urc pe tron.”
„Anne e bolnava de frica si nu stiu cum se vor sfarsi toate. Nu s-a gandit nici o clipa, cand a rasturnat o regina, ca dupa aceea toate reginele se
vor afla pe un teren nesigur.”
„Necazul cu tine, William, e ca n-ai nici o ambitie. Nu intelegi ca in viata exista mereu un singur tel.
– Si care e acela? l-a intrebat William.
– Mai mult, i-a raspuns George simplu. Pur si simplu mai mult, indiferent din ce. Mai mult din toate.”

Finalul cartii e trist si surprinzator, cel putin pentru mine.Singura care se salveaza e Mary cea prevazatoare si toleranta si, zic eu, cea cu adevarat desteapta. Cert e ca dincolo de gustul amar al sfarsitului”Surorilor Boleyn” aceasta carte chiar mi-a placut. Si mi-a placut atat de tare incat m-a determinat sa cumpar si „Mostenirea Boleyn” despre care Philippa Gregory afirma: „…este romanul meu preferat.” Asa ca sunt cel putin curioasa si nerabdatoare sa ma bucur de el.coperta cartii "Mostenirea Boleyn"

8 gânduri despre &8222;„Surorile Boleyn” de Philippa Gregory&8221;

  1. bibliodevafiliala3 zice:

    Pe moment această carte nu o avem în bibliotecă. Sper să facem rost de ea. Am citit Moştenirea Boleyn. Cât despre povestea de dragoste şi putere dintre Anna şi Regele Henric al VIII-lea, am văzut filmul Anna celor 1000 de zile / Anne of the Thousand Days (1969) cu Richard Burton în rolul lui Henric.

  2. izabelar zice:

    Uite o carte care mi-ar plăcea s-o citesc. Am văzut în urmă cu ceva timp ecranizarea, care nu m-a impresionat în mod deosebit, dar am un sentiment ca romanul va fi mult superior filmului. Cel puţin asta rezultă din citatele pe care le-ai postat.
    Mă bucur mult că ţi-am descoperit blogul🙂

    • Roberts zice:

      am vazut si eu ecranizarea, chiar inainte de a citi cartea. personal consider ca filmul e mai slab decat cartea. oricum, mie-mi plac toate cartile Philippei Gregory si asata e ceva, tinand cont de faptul ca nu-s mare prietena cu istoria! multumesc de vizita, sper sa ne mai „vedem” si astept parerea ta dupa lectura!🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s